Povestea de astăzi este despre Sandu. Sandu este un tip oarecare. Vi-l puteți imagina ca având înălțime medie, cămașă, sacou de ocazie sau de serviciu și jerseu nepretențios în rest, umbrelă pe timp de ploaie și ochelari când e soare, la bordul unei mașini nici prea nouă dar nici prea veche, mergând în fiecare dimineață spre locul lui de muncă, oricare ar fi acela. Dacă Sandu nu are mașină, atunci cu siguranță ia metroul sau alte mijloace de transport în comun. Pentru că Sandu nu este obligatoriu să locuiască în București. Într-un cuvând, un om obișnuit, de la oraș.
Sandu are și el o familie. O soție încă tânără, Carmen, dar care datorită jobului de secretară, deja poartă ochelari. Și niște prieteni cu care iese seara la o bere sau merge la câte un meci de fotbal, când poate. După cum puteți observa, totul se înscrie în acelați tipar al unui ins oarecare, luat la întâmplare de pe stradă. Dar bucuria cea mai mare a lui Sandu, ceea ce-l scoate din acest tipar fad și-i dă un sens vieții, este copilul lui. Pentru că Sandu are un băiețel, pe nume Mihai, pe care îl iubește ca pe ochii din cap. Și de care e foarte mândru, și cu care se fălește în fața vecinilor și a colegilor.
Acum, Mihăiță este la grădiniță și se apropie ziua lui de naștere. Și pentru că deja e la vârsta la care unele amintiri îți rămân intipărite pentru eternitate în minte, iar dacă nu există oricum camerele de luat vederi, Sandu s-a decis ca de ziua lui să-i organizeze o petrecere ca-n povești. Pe care s-o țină minte și colegii lui de grădiniță. Nobilă intenție, cu care deja s-a lăudat la toți cunoscuții: Mihăiță va avea o zi mai ceva ca ziua Izabellei. Doar că timpul se scurge, data cu pricina se apropie iar Sandu realizează că are o problemă.
Sandu nu prea se pricepe la organizat petreceri. Și nici nu știe cum să anime atmosfera, unde să-i invie pe copii, ce să facă, care să fie cadrul petrecerii și așa mai departe. Pentru că a trecut ceva timp de când a fost copil. Iar soția lui, deși iubitoare și responsabilă, nu-și mai vede capul de atâtea treburi, împărțită între birou și îndatoririle de soție și mamă, adică gospodină, femeie de serviciu și tot restul. Noroc însă cu Maria, sora ei și cumnata lui Sandu. Care, când primește mailul cu problema lui Carmen, îi răspunde:
- Draga mea, ce bine că mi-ai scris! Există la voi în oraș o firmă pe care o poți apela, și care se ocupă cu organizatul de petreceri. Uite, îți trimit adresa site-ului lor, care se numește Momente Magice; dai click aici pentru animatori copii și îți apar toate detaliile. Prețul începe de la 80 de lei / personaj / oră, iar cei de acolo pot să organizeze o petrecere ca-n povești. Cu clovni, cu personaje de basm, cu zâne sau eroi din desene animate, pot veni cu idei, practic vor transforma petrecerea ta dintr-o întâlnire anostă într-un moment de neuitat. De ce să se adune copiii și să stea pe fotolii, cu ochii în monitoare, când se pot bucura la maximum de vârsta lor?
Și astfel, Sandu a reușit să-și țină promisiunea și să-i ofere lui Mihai o serbare de vis.
Desigur, istoria de mai sus este o poveste. Iar Sandu un personaj fictiv. Dar firma care se ocupă de aceste petreceri, nu. Ea este cât se poate de reală, și așteptă să fie contactată, pentru a vă transforma rutina zilnică într-un moment de basm.
Încă nu sunt comentarii.