Am început să mă uit la Game of Thrones. E un serial excelent, produs de HBO. Și, până unde am ajuns eu, am observat un fel de submotiv care se tot repetă, o memă dacă vreți, în limbaj internautic: Winter is coming. Se apropie iarna, iar la ei iarna nu-i ca vara și nici ca iarna noastră. Cei tineri nici măcar nu au prins ultima iarnă. Pentru că acolo anotimpurile se întind pe durata mai multor ani. Ultima vară a fost foarte lungă, și se spune că după ea va urma o iarnă la fel de lungă.
Desigur, tinerilor nu prea le pasă. Bătrânii însă au mai prins ierni. Tot în film ni se spune că cei din nord sunt mai pregătiți pentru a trece cu bine de gerul năprasnic. Dacă vreți, un fel de oameni de munte de la noi. Nordul este stăpânit de casa Stark. Și se termină cu Zidul, The Wall. Care desparte lumea din cele șapte regate de oamenii zăpezilor, uriașii albi și ce se mai află dincolo. Anyway, abia aștept să văd continuarea.
Mă uitam așa, la iarna asta a noastră, comparativ, și mă gândeam că mai avem mult până să ajungem subiect de film. Dar poate, cine știe, un scriitor inspirat își va apleca penița și asupra peisajului iernatico-carpatin, și va scrie câteva rânduri despre o iarnă ce a vrut să vină, și n-a mai venit. Decât vreo două zile. Sigur, asta n-ar fi o dramă. Doar că mă întreb care-s cauzele. Și nu mă pot opri din a mă gândi la eventualele perturbări ale climei pe care noi, oamenii, prin activitățile noastre, le generăm.
Încă nu sunt comentarii.