Dar trebuie să recunosc că eu nu prea am fost în impas financiar. Pe de-o parte, aveam banii pe care mi-i dădeau părinții. Pe de alta, mai făceam și eu. O vreme am dat ore, apoi m-am ocupat cu diverse. Am vândut mărțișoare, m-am înscris la Oriflame (și într-o singură lună am reușit să înscriu circa 7 persoane la mine în rețea, dublând prin bonusurile obținute de pe urma lor veniturile din vânzările mele directe), ba chiar am fost și agent imobiliar un scurt timp. Cu hrana - nu aveam tot timpul mâncare caldă ca acasă, dar mai mâncam la cantină și îmi mai găteam eu. Și oricum, cui îi pasă de mâncare în facultate? :)
Legat de locuințe, în caz că nu știți, situația din Cluj nu-i chiar pe roze. Fiind centru universitar, partea de imobiliare este foarte scumpă, indiferent de cartier sau de faptul că vrei să cumperi ori doar să închiriezi un apartament, o garsonieră etc. Prețurile de apropie aici de cele din capitală. Gândindu-mă retrospectiv, eu m-am descurcat foarte bine, găsind tot timpul chestii de ocazie. Am locuit inițial la o femeie singură, în gazdă, unde a fost ok. Apoi cu un prieten, apoi în diverse alte locuri. Niciodată nu a fost aglomerat sau nu am locuit în spații mici, și niciodată nu am avut de plătit mult. Nici chiar când am locuit la cămin, unde era super-ieftin și într-o cameră de 5 persoane locuiam doar 3, dintre care unul era mai mult plecat. Și faza cu căminul am găsit-o printr-o conjunctură, respectiv prin decanul facultății. Că vă dați seama, era bătaie la ele.
Astăzi, dacă nu ești descurcăreț, te salvează tehnologia modernă. Dacă atunci cumpăram Piața de la A la Z (așa se numea ziarul principal de anunțuri din oraș, unde erau și imobiliare dar și locuri de muncă sau matrimoniale) marți la prima oră când apărea, și dădeam telefon după telefon, astăzi descarci frumos o aplicație pe telefonul tău mobil și ești la curent cu ultimele noutăți, primești notificări când se schimbă ceva, când apare un spațiu sau un imobil care corespunde criteriilor tale etc.
Ok, cred că ăștia de la Titirez sunt unicat, că nu am mai văzut astfel de aplicații. Dar faptul că exista una este suficient. Și e totodată un semn că am evoluat pe o nouă treaptă. Că, în fond, asta face tehnologia: preia greul și îți oferă ție confort. Dacă în trecut oamenii se luptau cu săbii și săgeți, iar cei mai agili din punct de vedere fizic și capabili de un efort prelungit aveau șanse mai mari să supraviețuiască, astăzi avem puști și pistoale. Dacă în trecut trebuia să bați din poartă în poartă pentru o chirie, astăzi butonezi o aplicație pe mobil. Sau intri pe site și dai un search după garsoniere în Universității. Ceva de genul.
Este bine însă că omul nu mai e stimulat să fie activ? Asta rămâne un subiect de discuție pentru alte articole...
Încă nu sunt comentarii.