Pentru un aventurier cu ceva timp liber, orice loc neexplorat de pe planetă reprezintă o provocare. Sau, cel puțin, prezintă un minimum de interes. Acest lucru este normal. Dar, deși din perspectiva noastră, de excursioniști, tot ce este nou e atractiv, nu toate orașele globului sunt pe același nivel. Și evident că nu ne referim la nivelul mării, ci la cel al reliefului, al culturii, al tradiției, al importanței și al semnificației. Nu vom pleca din orice loc cu același bagaj informațional, emoțional și spiritual. Nu peste tot vom face aceleași poze, nu peste tot vom explora aceleași peisaje, nu peste tot ne vom simți la fel. Dată fiind această premiză, ar merita să ne informăm puțin înainte de a pleca undeva în excursie, pentru a face o alegere inspirată. Iar printre orașele care, cel puțin din punctul meu de vedere, pot oricând constitui alegeri fericite, se numără și capitala Greciei, Atena.
Spun capitala Greciei dar aș putea foarte bine spune capitala antichității. Pentru că Grecia a constituit un far luminos pe cerul întunecat sau gri al istoriei umanității. Grecia a dat lumii, încă din timpuri străvechi, iluștri matematicieni, filosofi și învățați ale căror nume le studiem și astăzi la școală. Teorema lui Pitagora, de exemplu, vă spune ceva? Republica lui Platon, retorica lui Aristotel sau viața lui Socrate vă trezesc anumite amintiri din orele de filosofie de pe băncile liceului? Cu toții au fost greci. De altfel, însăși numele de filosofie vine de la Phillos și Sofia, personificări ale iubirii și înțelepciunii în tradiția elenă. Iar sufixul „logie” (de exemplu din filologie și biologie) vine tot din limba greacă, de la cuvântul logos (cunoaștere, știință).
Toate aceste lucruri sunt bune și frumoase, veți spune, dar la ce ne ajută studiul filosofiei grecești pentru a determina dacă Grecia, și capitala ei, Atena, merită vizitate? Răspunsul e foarte simplu. Grecia a fost un centru al culturii și învățăturii în antichitate. În paranteză fie spus, acesta e și motivul pentru care ea nu a putut fi romanizată, spre deosebire de celelalte țări aflate sub ocupația Imperiului Roman: elenii se aflau peste romani la capitolul civilizație, așa că aceștia din urmă nu au reușit să se impună. Ei bine, este ușor de dedus că, pe lângă importanța istorică pe care ea o prezintă, fosta Eladă a coagulat sculptori, artiști și gânditori de o calitate excepțională, ale căror creații le putem admira și azi. Într-adevăr, în Atena se află câteva dintre cele mai frumoase muzee din lume. Amintesc aici de Muzeul Arheologic Național, Muzeul Bizantin, Muzeul Numismatic, Muzeul Acropolis și lista poate continua.
Un alt punct elen de interes îl constituie biblioteca de la Alexandria. Înființată în jurul anului 300 î.Hr. de către Ptolemeu I, aceasta s-a dezvoltat foarte mult, ajungând să conțină peste 900000 de pergamente și devenind astfel cea mai renumită bibliotecă din lume. Din păcate, o mare parte din textele stocate acolo, comori inestimabile ale antichității, s-au pierdut, în condiții care nici astăzi nu sunt pe deplin elucidate (există câteva controverse pe acest subiect, le puteți căuta dacă sunteți interesați). Dar nu totul a fost distrus. Și în jurul textelor rămase s-a ridicat o nouă bibliotecă, ce azi conține câteva milioane de cărți, o arhivă conectată la internet, șapte biblioteci sau ramuri specializate (cărți rare și de colecție, cărți pentru tineret, formate micro etc), un planetariu, un exploratoriu, trei muzee și încă nu am epuizat tot. Iată, deci, un alt punct fierbinte pe harta Greciei, pentru cei care aspiră să-și extindă orizontul cultural.
Dar Grecia merită vizitată și pentru condițiile de relief în sine. Este probabil țara cu cele mai multe insule și insulițe din apropierea noastră. Relieful e divers și oarecum contradictoriu. Atena de exemplu, pentru că tot am vorbit de ea, se află încadrată atât de mare cât și de munți. Iar un zbor până în capitala elenă costă, iată, sub 100 de euro. Desigur, am mai putea adăuga importanța arheologică a regiunii și plajele mirifice (și extrem de variate) de pe suprafața insulară a țării. Dar deja am spus suficient de mult. În concluzie, nu toate locurile de pe glob sunt la fel de interesante și valoroase. Ceea ce-i foarte bine. Pentru că, la drept vorbind, nici n-am avea timp să le vizităm pe toate.
Spun capitala Greciei dar aș putea foarte bine spune capitala antichității. Pentru că Grecia a constituit un far luminos pe cerul întunecat sau gri al istoriei umanității. Grecia a dat lumii, încă din timpuri străvechi, iluștri matematicieni, filosofi și învățați ale căror nume le studiem și astăzi la școală. Teorema lui Pitagora, de exemplu, vă spune ceva? Republica lui Platon, retorica lui Aristotel sau viața lui Socrate vă trezesc anumite amintiri din orele de filosofie de pe băncile liceului? Cu toții au fost greci. De altfel, însăși numele de filosofie vine de la Phillos și Sofia, personificări ale iubirii și înțelepciunii în tradiția elenă. Iar sufixul „logie” (de exemplu din filologie și biologie) vine tot din limba greacă, de la cuvântul logos (cunoaștere, știință).
Toate aceste lucruri sunt bune și frumoase, veți spune, dar la ce ne ajută studiul filosofiei grecești pentru a determina dacă Grecia, și capitala ei, Atena, merită vizitate? Răspunsul e foarte simplu. Grecia a fost un centru al culturii și învățăturii în antichitate. În paranteză fie spus, acesta e și motivul pentru care ea nu a putut fi romanizată, spre deosebire de celelalte țări aflate sub ocupația Imperiului Roman: elenii se aflau peste romani la capitolul civilizație, așa că aceștia din urmă nu au reușit să se impună. Ei bine, este ușor de dedus că, pe lângă importanța istorică pe care ea o prezintă, fosta Eladă a coagulat sculptori, artiști și gânditori de o calitate excepțională, ale căror creații le putem admira și azi. Într-adevăr, în Atena se află câteva dintre cele mai frumoase muzee din lume. Amintesc aici de Muzeul Arheologic Național, Muzeul Bizantin, Muzeul Numismatic, Muzeul Acropolis și lista poate continua.
Un alt punct elen de interes îl constituie biblioteca de la Alexandria. Înființată în jurul anului 300 î.Hr. de către Ptolemeu I, aceasta s-a dezvoltat foarte mult, ajungând să conțină peste 900000 de pergamente și devenind astfel cea mai renumită bibliotecă din lume. Din păcate, o mare parte din textele stocate acolo, comori inestimabile ale antichității, s-au pierdut, în condiții care nici astăzi nu sunt pe deplin elucidate (există câteva controverse pe acest subiect, le puteți căuta dacă sunteți interesați). Dar nu totul a fost distrus. Și în jurul textelor rămase s-a ridicat o nouă bibliotecă, ce azi conține câteva milioane de cărți, o arhivă conectată la internet, șapte biblioteci sau ramuri specializate (cărți rare și de colecție, cărți pentru tineret, formate micro etc), un planetariu, un exploratoriu, trei muzee și încă nu am epuizat tot. Iată, deci, un alt punct fierbinte pe harta Greciei, pentru cei care aspiră să-și extindă orizontul cultural.
Dar Grecia merită vizitată și pentru condițiile de relief în sine. Este probabil țara cu cele mai multe insule și insulițe din apropierea noastră. Relieful e divers și oarecum contradictoriu. Atena de exemplu, pentru că tot am vorbit de ea, se află încadrată atât de mare cât și de munți. Iar un zbor până în capitala elenă costă, iată, sub 100 de euro. Desigur, am mai putea adăuga importanța arheologică a regiunii și plajele mirifice (și extrem de variate) de pe suprafața insulară a țării. Dar deja am spus suficient de mult. În concluzie, nu toate locurile de pe glob sunt la fel de interesante și valoroase. Ceea ce-i foarte bine. Pentru că, la drept vorbind, nici n-am avea timp să le vizităm pe toate.
