Pe mine modul cum funcționează aproape toate magazinele online românești mă face deseori să-mi ies din pepeni. Tocmai a trecut Black Friday, așa că am intrat pe câteva: aproape niciun site nu ține minte preferințele tale de căutare. În primul rând, toate ordonează produsele după popularitate și vânzări, nu după preț. Pe mine mă interesa să le parcurg după preț, așa că le sortam crescător, după care, când schimbam categoria, ele erau din nou sortate diferit. Iar peste o oră sau a doua zi când intram pe site, din nou și din nou, la fel, pentru că este atât de greu să-ți dai seama că dacă vizitatorul X de fiecare dată când a căutat ceva la tine pe site a ordonat produsele într-un fel, înseamnă că așa le vrea ordonate și când va intra data viitoare. Și este atât de greu să-i salvezi un cookie în calculator, care să memoreze această setare. Ei bine, astăzi - spre surpriza mea - am intrat pe un site care funcționează cum trebuie. Este vorba un site cu jucării de lemn pentru copii la prețuri accesibile, respectiv educlass.ro.
Se afișează postările cu eticheta lemn. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lemn. Afișați toate postările
Pădurile, între ecologie și utlizare rațională
În rândurile următoare o să vă prezint o alternativă la centralele termice uzuale, de apartament, și anume varianta unor centrale pe lemne la preturi avantajoase, de la Berluni.ro. Magazinul dispune de o gamă largă de centrale termice pe lemne, construite de producători renumiți pe plan mondial, ca: Ferroli, Viadrus, Buderus, care, conform informațiilor de pe site, sunt economice, rezistente, eficiente pe termen lung și autonome.
Drumul lemnului
Spre deosebire de alte țări, România dispune de mulți și dealuri împăduriți. Dar, în ultimii ani, pădurile de la noi au început, și ele, să scadă simțitor. Asta datorită faptului că se taie lemn în prostie. Și, în timp ce alte țări care deja aproape că nu mai au păduri emit legi menite să le protejeze, noi suntem oarecum inconștienși și iresponsabili de daunele pe care le aducem prin defrișări masive și lacome.
Desigur, lemnul obținut din copaci este folosit în diverse moduri. Uneori în bine, alteori în rău. Un exemplu negativ aici îl constituie lemnul pentru foc. O să fiți surprinși poate, dar încă o mare parte a populației vorbitoare de limba română se încălzește cu sobe pe bază de lemne. Iar asta nu e valabil doar la sate, ci și la unele orașe mai mici, sau chiar mai mari (de exemplu, din ce am înțeles, Oradea). De ce? De vină ar fi aici mai mulți factori. Primul este nivelul civilizației, care face ca multe localități să nu fie încă racordate la regii de gaz. Un alt factor ar putea fi prețul destul de pipărat al gazului, raportat la salariul mediu pe economie.
Dar trebuie să recunosc că uneori văd și lucruri făcute din lemn care îmi plac. Este cazul unor producători de mobilă, cum ar fi de exemplu MobiliCASA. Numele în sine nu ne spune nimic: încă o firmă care vinde mobilă și, ca orice altă firmă conectată la tehnologie, are un magazin online. Pe care se poate crea un cont, inspecta o listă de articole (sortate după preț, tip etc), adăuga produse în coș, lansa comanda, tot tacâmul. Marfa trimisă de ei, plata făcută de noi în ce mod ne convine. Două chestii mișto aici sunt că 1) dacă locuim în capitală, transportul e pe barba lor și 2) putem achiziționa de la ei mobila la comanda, dar în mare vorbind, sunt lucruri la care ne-am aștepta de la un magazin online serios.
Ce iese însă în evidență este frumusețea sau calitatea pieselor lor de mobilier. Când vezi spre exemplu două birouri ca cele din imaginile alăturate, parcă nu-i chiar o pierdere de pentru lemnul în cauză. Deoarece, chiar dacă sunt relativ ieftine (am văzut la ei mobilă de bucătărie la sub 3000 de lei), nu își cumpără fiecare român mobilă nouă în fiecare zi. Și nici măcar în fiecare an. Și nici măcar în fiecare deceniu. Ori, câți copaci pot intra într-un birou sau într-un dulap? Estimez că nu-i chiar o mare pierdere, pentru un scop totuși util și artistic.
O altă întrebuințare perfect scuzabilă a lemnului o constituie operele de artă. Ne putem gândi la ceasuri vechi din lemn, ori chiar la obiecte precum Poarta Sărutului a lui Brâncuși. Și tot aici aș include cărțile, a căror hârtie este tot un produs finit al lemnului brut. Ele au o inestimabilă valoare artistică și educativă. În fine, consider că una sau două cabane, ori case ecologice din lemn, din nou se justifică și nu produc pagube semnificative la nivelul pădurilor.
Dar tăierea intempestivă a copacilor, fără a urma o anumită rigoare, fără a-i planta la loc și a le lăsa timp să crească, făcută doar pentru profitul unui patron sau a altuia, cu scopul de a trimite tirurile cu lemn peste hotare, este, zic eu, o crimă asupra naturii. Cu toate urmările care decurg de aici (poluarea mărită prin distrugerea stratului verde, alunecări de teren, sărăcirea țării etc). În fond, nu era denumită pădurea aurul verde?
Desigur, lemnul obținut din copaci este folosit în diverse moduri. Uneori în bine, alteori în rău. Un exemplu negativ aici îl constituie lemnul pentru foc. O să fiți surprinși poate, dar încă o mare parte a populației vorbitoare de limba română se încălzește cu sobe pe bază de lemne. Iar asta nu e valabil doar la sate, ci și la unele orașe mai mici, sau chiar mai mari (de exemplu, din ce am înțeles, Oradea). De ce? De vină ar fi aici mai mulți factori. Primul este nivelul civilizației, care face ca multe localități să nu fie încă racordate la regii de gaz. Un alt factor ar putea fi prețul destul de pipărat al gazului, raportat la salariul mediu pe economie.
Dar trebuie să recunosc că uneori văd și lucruri făcute din lemn care îmi plac. Este cazul unor producători de mobilă, cum ar fi de exemplu MobiliCASA. Numele în sine nu ne spune nimic: încă o firmă care vinde mobilă și, ca orice altă firmă conectată la tehnologie, are un magazin online. Pe care se poate crea un cont, inspecta o listă de articole (sortate după preț, tip etc), adăuga produse în coș, lansa comanda, tot tacâmul. Marfa trimisă de ei, plata făcută de noi în ce mod ne convine. Două chestii mișto aici sunt că 1) dacă locuim în capitală, transportul e pe barba lor și 2) putem achiziționa de la ei mobila la comanda, dar în mare vorbind, sunt lucruri la care ne-am aștepta de la un magazin online serios.
Ce iese însă în evidență este frumusețea sau calitatea pieselor lor de mobilier. Când vezi spre exemplu două birouri ca cele din imaginile alăturate, parcă nu-i chiar o pierdere de pentru lemnul în cauză. Deoarece, chiar dacă sunt relativ ieftine (am văzut la ei mobilă de bucătărie la sub 3000 de lei), nu își cumpără fiecare român mobilă nouă în fiecare zi. Și nici măcar în fiecare an. Și nici măcar în fiecare deceniu. Ori, câți copaci pot intra într-un birou sau într-un dulap? Estimez că nu-i chiar o mare pierdere, pentru un scop totuși util și artistic.
O altă întrebuințare perfect scuzabilă a lemnului o constituie operele de artă. Ne putem gândi la ceasuri vechi din lemn, ori chiar la obiecte precum Poarta Sărutului a lui Brâncuși. Și tot aici aș include cărțile, a căror hârtie este tot un produs finit al lemnului brut. Ele au o inestimabilă valoare artistică și educativă. În fine, consider că una sau două cabane, ori case ecologice din lemn, din nou se justifică și nu produc pagube semnificative la nivelul pădurilor.
Dar tăierea intempestivă a copacilor, fără a urma o anumită rigoare, fără a-i planta la loc și a le lăsa timp să crească, făcută doar pentru profitul unui patron sau a altuia, cu scopul de a trimite tirurile cu lemn peste hotare, este, zic eu, o crimă asupra naturii. Cu toate urmările care decurg de aici (poluarea mărită prin distrugerea stratului verde, alunecări de teren, sărăcirea țării etc). În fond, nu era denumită pădurea aurul verde?
Lemnul, simbol de lux
Lemnul, mai ales nobil, poate fi un simbol al luxului și al puterii. Acum apare peste tot, inclusiv la interioarele mașinilor scumpe. Bord din sau cu lemn. Articolul de față pleacă de la observația că există o sumedenie de firme care construiesc locuinte din lemn, cum este cea din linkul anterior, și care sunt promovate pe net. Dar cât este de utilă sau inspirată o astfel de locuință? Înainte de a încerca să răspundem la întrebare, să urmărim câteva arhitecturi superbe bazate pe lemn:
Cred că sunteți de acord că o săptămână petrecută să zicem la munte, într-o astfel de casă sau pensiune, ar fi mirifică. Dar după cum se poate constata, toate casele de mai sus sunt în natură. Și cam pe direcția asta merg gândurile mele și înclin să cred că lemnul e, ca să folosesc o expresie ironică în acest caz, „beton” pentru a-ți face de exemplu o cabană la munte. Dar nu știu dacă mi-aș face o vilă supraetajată din altceva decât piatră. Care-i un material mai durabil.
Totuși, există în Europa structuri sau locuințe din lemn care au depășit 500 de ani și încă se mențin. Ceea ce poate însemna că ideea de mai sus e o prejudecată. Dacă ar fi să judecăm la rece, casele din lemn au următoarele avantaje: prețul de construcție ceva mai mic, bună izolare fonică sau sonoră, menținerea căldurii (izolare termică excelentă), echilibrarea naturală a umidității din interior și rezistență sporită la mișcări tectonice (cutremure).
La dezavantaje clare, am spus că lemnul nu-i la fel de trainic ca piatra sau ca oțelul, în plus prezintă riscuri mai mari de combustie. Desigur, un incendiu este o calamnitate în orice situație, dar lemnul, oricât de bine ar fi tratat, va arde mai bine decât alte materiale. Și poate că el aduce și complicații sau costuri suplimentare.
Voi ce părere aveți?
Cred că sunteți de acord că o săptămână petrecută să zicem la munte, într-o astfel de casă sau pensiune, ar fi mirifică. Dar după cum se poate constata, toate casele de mai sus sunt în natură. Și cam pe direcția asta merg gândurile mele și înclin să cred că lemnul e, ca să folosesc o expresie ironică în acest caz, „beton” pentru a-ți face de exemplu o cabană la munte. Dar nu știu dacă mi-aș face o vilă supraetajată din altceva decât piatră. Care-i un material mai durabil.
Totuși, există în Europa structuri sau locuințe din lemn care au depășit 500 de ani și încă se mențin. Ceea ce poate însemna că ideea de mai sus e o prejudecată. Dacă ar fi să judecăm la rece, casele din lemn au următoarele avantaje: prețul de construcție ceva mai mic, bună izolare fonică sau sonoră, menținerea căldurii (izolare termică excelentă), echilibrarea naturală a umidității din interior și rezistență sporită la mișcări tectonice (cutremure).
La dezavantaje clare, am spus că lemnul nu-i la fel de trainic ca piatra sau ca oțelul, în plus prezintă riscuri mai mari de combustie. Desigur, un incendiu este o calamnitate în orice situație, dar lemnul, oricât de bine ar fi tratat, va arde mai bine decât alte materiale. Și poate că el aduce și complicații sau costuri suplimentare.
Voi ce părere aveți?
